Un copil care experimentează violența poate deveni un făptaș al violenței în viitor
Un copil care experimentează violența poate deveni un făptaș al violenței în viitor Tot ceea ce se învață în copilărie determină comportamentul individului în viitor. Un copil care vede violența în familie este probabil să folosească violența el însuși în viitor.
Fundamentul violenței împotriva femeilor este pus în copilărie
În lumea copiilor, părinții devin eroi. Copiii care își iau părinții ca exemplu în toate comportamentele lor și își bazează comportamentul nu pe ceea ce „spun”, ci pe ceea ce „fac”, își formează modelul de comportament în consecință în viețile lor viitoare. Adulții de astăzi învață adesea despre violența în familie atunci când sunt încă copii. Așa se manifestă violența împotriva femeilor. Modelele comportamentale care spun „am întotdeauna dreptate”, „nu poți să nu-ți asculți părinții”, pedepsesc pentru fiecare greșeală, nu ignoră nici măcar micile greșeli și recurg la pedeapsă, folosesc limbajul vinovăției și umilinței acasă și nu îndeplinesc nevoile fizice și emoționale ale copilului, îl determină să recurgă la aceleași practici mai târziu în viață. Cu alte cuvinte, în timp ce copilul învață „limbajul vorbirii” de la o vârstă fragedă, el/ea dezvoltă și „limbajul comportamentului” și, din păcate, acesta poate fi „limbajul violenței” în multe familii. Un copil care experimentează
Nu-i spune că e doar o palmă!
Pentru copiii care au fost pălmuiți de mama lor, pălmuiți de tatăl lor sau care au fost martori la violența provocată de tatăl lor mamei lor, fiecare semn de violență provoacă răni adânci în mintea subconștientă a copilului. Dacă un copil este predispus genetic la violență și nu a primit educația necesară cu privire la „daunele violenței” atât în copilărie, cât și în adolescență și nu a fost capabil să stabilească conștiința necesară, el/ea se poate transforma într-o „bombă gata să explodeze”. Cu alte cuvinte, esența problemei este că indivizii ar trebui să stabilească și să mențină „limbajul iubirii și al compasiunii” în loc de „limbajul violenței” în familie în timpul copilăriei. Un copil care experimentează
Cum ar trebui să-ți tratezi copilul?
Ce modele de comportament ar trebui să adopte părinții din copilărie? Iată sugestiile… Fii modelul potrivit: Majoritatea copiilor invata comportamentul violent in familie. Mai ales Un copil care experimentează
copiii care sunt martorii faptului că tații lor provoacă frecvent violență asupra mamelor lor sunt pe cale să devină adulți violenți în viitor. Prin urmare, este necesar să se elimine violența în mediul de acasă. Nu recurgeți la violență în cea mai mică problemă: Vor exista întotdeauna probleme în viață. Important este ca aceste probleme să poată fi rezolvate și viața să poată continua. Trebuie să dăm un exemplu în rezolvarea problemelor care pot apărea în familie. Nu mai spune „eu sunt cel mai în vârstă”: Nu ar trebui să existe practici arbitrare atunci când se stabilesc reguli în familie. Cu alte cuvinte, dacă o regulă este rea atunci când o faci, ar trebui să fie rea și atunci când o fac. Nu avem luxul de a greși spunând „sunt mare” sau „sunt puternic”. Învață să accepți: Trebuie să-ți accepți copilul în orice situație. Chiar dacă greșește sau eșuează, el/ea este copilul tău. Evită să-i excluzi, să-i disprețuiești, să-i umilești, să-i umilești în fața prietenilor. Nu fi nedrept față de el/ea prin glorificarea colegilor și colegilor săi, alții decât el/ea. Nu evitați compromisul: Vor exista probleme și uneori ele vor fi rezolvate prin compromis, uneori prin stabilirea de reguli și uneori prin compromisuri. Nu trebuie să rezolvăm orice conflict cu forța. Intimidarea prin forță nu este utilă. Comunicați eficient: Fiecare ființă umană trebuie să fie înțeleasă. Violența este mai probabil să apară acolo unde nu există cuvinte, unde oamenii nu se pot exprima sau exprima în mod adecvat. Din acest motiv, îmbunătățirea relațiilor interpersonale și a abilităților de comunicare în cadrul familiei reduce tendința spre violență. Un copil care experimentează
