Tratamentul crioablatiei pentru aritmie cardiaca
Fibrilația atrială, cunoscută sub numele de tulburare de ritm cardiac, poate provoca probleme grave, cum ar fi insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral pe termen lung, dacă este lăsată netratată. Acesta poate fi tratat cu crioablație, o metodă de răcire.
Ce este crioablația?
“Fibrilația atrială”, care apare cu palpitații în inimă și este cunoscută popular sub numele de “aritmie”, este o boală importantă care se estimează că afectează 35 mii de oameni în țara noastră anual. Fibrilația atrială, una dintre cele mai frecvente tulburări ale ritmului cardiac, apare de obicei cu boli ale valvei cardiace. Inima noastră bate în mod normal ritmic de 60- 90 ori pe minut. Cu toate acestea, în fibrilația atrială, ritmul devine neregulat și frecvența pulsului poate crește la 120-150 de bătăi pe minut. Acest lucru poate provoca palpitații severe, dificultăți de respirație, dureri în piept și, rareori, leșin. Dacă pulsul ridicat este prelungit, acesta poate fi, de asemenea, un declanșator pentru insuficiență cardiacă. Una dintre cele mai importante condiții care pot fi cauzate de fibrilația atrială este accidentul vascular cerebral. Fibrilația atrială crește riscul unui cheag în vasele creierului și accident vascular cerebral de 5 ori. Cu “crioablația” (metoda de răcire), care este una dintre metodele utilizate astăzi, zona problematică din inimă poate fi înghețată la -120 de grade Celsius în momentul intervenției chirurgicale, iar problema palpitațiilor poate fi eliminată.
Nu este nevoie de medicamente pentru aritmie
Diferite metode sunt utilizate pentru a trata neregularitățile pulsului în timpul intervenției chirurgicale. Una dintre acestea este crioablația. La pacienții cu fibrilație atrială, dacă această problemă de ritm nu poate fi corectată, pacientul trebuie să continue să ia medicamente pe termen lung împotriva fibrilației atriale. Astăzi, pacienții cu boală cardiacă valvulară și fibrilație atrială pot avea perturbarea ritmului corectată în același timp cu operația valvei folosind crioablația. În acest fel, pacientul nu trebuie să ia medicamente pe termen lung împotriva aritmiei.
Inima este înghețată la minus 120 de grade
În metoda ciroablației, anumite părți ale țesuturilor inimii sunt răcite la -100 până la 120 de grade, înghețând și dezactivând căile anormale de conducere a pulsului. Această metodă, care are rate ridicate de succes postoperator, poate fi preferată pe scară largă datorită acesteia
fiabilitate ridicată. Cu această metodă, atât boala valvei, cât și neregularitatea pulsului care se dezvoltă din cauza acesteia pot fi tratate împreună.
Gradul de îngheț variază
Crioablația poate fi aplicată prin cateterism, în special în stadiile incipiente ale bolii. Dacă pacientul are nevoie de o intervenție chirurgicală cardiacă, aceasta poate fi efectuată simultan în timpul intervenției chirurgicale. În metoda de crioablație aplicată în timpul intervenției chirurgicale, poate fi intervenită o zonă mai mare. Activitatea electrică a căilor de conducție a impulsurilor este reglată prin înghețarea punctelor determinate în zona în care va fi efectuată funcționarea supapei. Procesul de congelare nu este standardizat pentru fiecare pacient. Punctele înghețate, gradul și durata înghețării pot varia pentru fiecare pacient. Acest lucru este determinat de structura pereților inimii pacientului și de gradul bolii.
Protejează țesutul inimii
Metoda de crioablație îngheață țesuturile inimii în loc să le încălzească și să le ardă. În acest fel, principalele țesuturi de colagen din pereții inimii și integritatea sa structurală pot fi conservate, prevenind astfel deteriorarea țesuturilor. Ratele de succes după procedură sunt ridicate. Mai ales în stadiile incipiente ale bolii, când deformarea inimii nu a progresat prea mult, ratele de succes cresc.
